O maestra a goblenului-unicat
Elena Zidaru aduce pentru prima data la Iasi o expozitie de goblenuri unicat. Joi, 30 septembrie, la Hotelul Traian, artista in virsta de 50 de ani, din Piatra-Neamt, va expune 27 de goblenuri in care reproduce tablouri celebre, gazduite de cele mai importante galerii de arta din Europa. Vernisajul expozitiei este programat la orele 18.00, iar publicul va putea sa admire lucrarile de pe simeze pina pe 2 octombrie.
Pentru Elena Zidaru, goblenurile reprezinta o pasiune pe care si-a dezvoltat-o din necesitate. “Lucrind in comert, dupa serviciu, aveam nevoie de ceva care sa ma destinda, dar de ceva care sa imi ocupe in acelasi timp si miinile, si mintea. Solicita o foarte mare precizie, parerea mea e ca lucrul la goblen e cel mai bun anti-stres”, a spus Elena Zidaru.
Lucrind ore in sir la goblenuri, si-a dat seama ca pasiunea a devenit intr-atit de mare, incit nu isi mai putea ocupa timpul cu altceva. “In urma cu trei ani m-am lasat de serviciu si am ajuns sa lucrez la goblenuri in jur de 10-12 ore pe zi. Practic, pasiunea s-a transformat in dependenta”, a marturisit ea.
Din 1981 de cind s-a apucat sa coase goblenuri, a realizat peste 150, in care ilustreaza peisaje, flori, portrete sau scene din Biblie. De sase ani, insa, lucreaza la un tip special de goblenuri. Pe linga faptul ca reproduc tablouri semnate de Michelangello, Raphael, Vernon sau Navez, pe care a avut prilejul sa le vada vizitind galeriile de arta din Paris, Londra, Bruxelles, Roma sau Budapesta, acestea sint rezultatul unei munci colosale.
“Un goblen unicat, cu 90 de culori, inseamna 4-5 luni, uneori si 7 luni de munca, 10 ore pe zi. De aceea si pretul unuia de marime mijlocie nu coboara sub 1500-2000 de euro. Poate parea mult, dar, avind in vedere munca din spate, e ca si cum as darui jumatate de an din viata
mea. Practic, suma ceruta pentru goblen ar trebui sa acopere acest timp pe care eu il dedic realizarii lui”, a explicat Elena Zidaru.
Din cele peste 150 de goblenuri cusute, unele dintre ele dupa modelele proprii
realizate pe calculator, Elena Zidaru nu a vindut decit 7. “Scopul meu nu este sa vind, aceasta pasiune nu este o sursa de venit. E adevarat ca investesti multi bani si multa munca, dar ai o satisfactie si o relaxare extraordinara”, a marturisit ea.
De aproape 30 de ani, de cind se dedica acestei pasiuni, cel mai mare succes l-a avut la Tirgul International de Arta de la Florenta, in primavara anului 2004. “Atunci am participat cu «Familia Sacra», dupa Michelangello, respectiv «Femeia cu val» a lui Raphael, doua dintre cele mai cunoscute si apreciate tablouri din Italia. Initial, toti cei care treceau pe linga standul nostru nu prea ne bagau in seama, am fost foarte dezamagita. Un coleg de la tirg, italian, mi-a explicat insa ca vizitatorii nu si-au dat seama ca sint goblenuri, credeau ca sint copii
dupa tablouri, inramate, atit de fidel le reproduceau. El mi-a sugerat sa punem la stand un afis in care sa scriem ca sint goblenuri. Dupa ce am facut acest lucru, toti se opreau la stand si se mirau. Atunci am si vindut bine”, a povestit Elena Zidaru.
In tara, a avut pina acum cinci expozitii personale, la Piatra-Neamt si Bucuresti
. In vara lui 2003, Elena Zidaru a fondat si o asociatie de profil, care in prezent reuneste 15 membri.
Expozitie de goblenuri unicat
Elena Zidaru a adus in Sala Creanga a Hotelului Traian 28 de exponate.
Goblenurile sunt inspirate din marile opere de arta ale lumii.Chiar daca sunt copii dupa picturi celebre, criticii spun ca artista a adus o contributie considerabila in lucrarile sale.
Elena Zidaru, artist:”Modelele pe care vi le-am prezentat in aceasta expozitie sunt inspirate din marele muzee ale lumii insa ele nu reprezinta o copie absolut fidela a tabloului pt ca asupra modelului eu am intervenit cu simtul meu, adica nu sunt reproduceri luand pictura respectiva si introducand-o in calculator si obtinand acest model ci nuantele pe care sunt prezentate tablourile sunt ramase in memoria mea de atunci cand am vazut tabloul original. Am dorit totusi sa am si eu pe langa pictor contributia mea la pictura respectiva”.
Criticul de arta Valentin Ciuca i-a admirat simtul artistic al Elenei Zidaru.expozitie_goblenuri_3_350
Valentin Ciuca, critic de arta:”Subliniez doar din nevoie estetica aceasta capacitate de a vizualiza si de a transfigura in materie textila niste visuri, niste dimensiuni ale plenitudii omului, cel care a descoperit frumusetea atat in afara lui cat si in propria lui fiinta. Doamna Elena Zidaru este un om inzestrat cu aceasta capacitate de a intelege metaforic dimensiunea Penelopei. Are o cultura plastica cu totul remarcabila este interesata indeosebi de valorile renasterii pe care le transfigureaza in dimensiunea textila in goblen o arta extrem de minutioasa care presupune ora in sir ca sa poti rezolva un centimetru”.
Artista de la Piatra Neamt este casnica, are 50 de ani, a lucrat ca gestionar si a inceput sa coase golblenuri in urma cu peste 30 de ani.Elena Zidaru a participat la numeroase expozitii internationale, printre care in Italia sau Franta.Expozitia va fi deschisa pana maine la ora 22.00 in sala Creanga a Hotelului Traian.
Telegraful - 3 March 1999
Realitatea - 17 October 2002
Realitatea - 24 October 2002
Realitatea - 8 March 2003
Realitatea - 23 January 2004
Realitatea - 27 May 2005
Libertatea pentru femei - 21 February 2006
Evenimentul - 06 March 2007
Evenimentul - 08 March 2007
Monitorul - 03 March 2007
Realitatea - 12 November 2004
Realitatea - 06 March 2007
Realitatea - 20 June 2007
Vestea - 10 March 2007
Evenimentul.ro: “Adevărata artă a goblenului” - 08 March 2007
Era într-o zi de toamnă, prin 1981. Poate că soarele cernea dulce lumină printre funigei şi printre frunzele pătate de rugina ce le va face covor foşnitor în aşteptarea primilor fulgi de nea. Poate că ţîrîia o ploaie măruntă, iar stolurile de ciori cătau adăpost în coroanele copacilor. Atunci a primit Elena Zidaru primele poveţe despre cusăturile fine. Avea 21 de ani pe atunci şi s-a îmbolnăvit fără de leac de arta goblenului.
Prima lucrare a fost un peisaj, “Apus de soare”, realizat în şapte culori şi, aşa cum mărturiseşte artista, cu multe greşeli de cusut. Deşi pasul dintîi a fost ca broderie un “apus”, în realitate a fost un “răsărit”, cel al carierei de “pictor cu acul”. A văzut că nu mergea, încă, să realizeze goblenuri mai complicate, aşa că s-a decis să o ia ca un învăţăcel. Trebuia să îşi perfecţioneze tehnica de coasere, să exerseze precum pictorii cu penelul, care, la început, reproduc tablouri şi numai după ce au învăţat a amesteca culorile pe paletă şi dobîndesc siguranţa trăsăturii de penson încep să creeze. De aceea a trecut la goblenuri simple, în alb şi negru. Cînd şi-a zis că a venit momentul, împinsă de mistuitoarea pasiune, a trecut la împletirea culorilor. Dar era nemulţumită, ceva nu dădea bine. Şi atunci a privit goblenurile, a privit cu sufletul. S-a luminat, a simţit că nu erau alese culorile potrivite. De aceea, a continuat să cumpere modele din comerţ, dar a schimbat nuanţele, realizînd o paletă cromatică originală şi apreciată de criticii de artă. De la acea toamnă binecuvîntată au trecut 24 de primăveri şi zeci de minunate goblenuri şi-au găsit loc în rame, aşteptînd cuminţi să fie admirate. Se săturase Elena Zidaru să audă la expoziţiile ei personale vorbe de genul “Pe ăsta îl am şi eu”. De aceea a renunţat la modelele din comerţ şi, folosind un program cu imagini digitale de mare rezoluţie, a început să creeze şi unicate. Şi iată, astăzi, pe simezele Muzeului de Artă se află 102 de minunăţii din cele peste 200 de lucrări create de-a lungul a aproape trei decenii. Milioanele de împunsături cu acul au putut fi realizate numai cu sprijinul familiei. Soţul i-a adus programul după care a creat unicatele, a croit ramele, iar copiii au ajutat-o să realizeze site-ul.
“Expoziţia de la Muzeul de Artă cuprinde o parte din goblenuri prin care doresc să arăt cunoscătorilor şi vizitatorilor care este diferenţa între lucru manual şi artă. Cu riscul de a supăra majoritatea lucrătorilor de goblen, trebuie să precizez faptul că eu nu consider un talent faptul de a coase un model cumpărat din comerţ, chiar dacă acest lucru implică un efort considerabil, ci numesc acest lucru îndemînare. Contactul cu cei peste 6.000 de lucrători de goblen, care m-au contactat după înfiinţarea Asociaţiei Goblenul şi Arta Lucrului Manual în 2003, şi apariţia site-ului personal www.goblenart.com, m-au determinat să încep o campanie de promovare a goblenurilor care pot fi ridicate la rang de artă”, ne-a spus dna Zidaru. Expoziţia este deschisă pînă pe 15 martie. (Ioan Creţu)
Evenimentul.ro: “Pictură cu acul” - 05 January 2008
Dacă unele femei lucrează goblenuri uşoare doar pentru a le vinde, cele care iubeşte cu adevărat arta, aşa cum o face doamna Elena Zidaru, lucrează pentru a atinge perfecţiunea. Lucrul migălos cu acul s-a transformat în timp, într-o adevărată pasiune care dă sens vieţii. Elena Zidaru este preşedintele Asociaţiei Goblenul şi Arta Lucrului Manual, dar spune că ceea ce face ea nu se cheamă goblen, ci cusătură în “petit point”. Casa ei este un adevărat muzeu al artei realizate cu acul. Pereţii sînt “îmbrăcaţi” în lucrări, aranjate cu grijă, după mărime şi conţinut. La prima vedere par a fi picturi şi cu foarte mare greutate realizezi că, de fapt, sînt cusute. Gazda le mîngîie drăgăstos cu privirea şi caută în ochii noştri o urmă de emoţie. “De fapt, ceea ce facem noi, nu este goblen ci cusătură în petit point, care are origini într-o şcoală veche. Se practica în Franţa, la mănăstirea Saint-Cyr. Cînd am fost la Muzeul Goblenului din Paris, custodele muzeului mi-a explicat că goblenul adevărat este o tapiserie manufacturieră, nu este făcut cu acul. Goblenurile sînt nişte tapiserii uriaşe de 2-3 metri. Această denumire s-a înrădăcinat la noi şi toată lumea îi spune goblen. Chiar am fost sfătuită să schimb denumirea asociaţiei, putem să îi spunem pictură cu acul sau altcumva, dar să fie ceva care să reprezinte exact ceea ce facem”, ne explică Elena Zidaru, în timp ce studiază cu atenţie ultimul model creat. Pietreanca ne-a povestit cum s-a îmbolnăvit de această “pictură cu acul”. Nici o secundă nu i-a trecut prin minte, atunci cînd a pus mîna pe ac şi a cusut primul ei goblen cumpărat din magazin, că această artă va pune stăpînire pe sufletul ei. “Era prin anii ‘80-’81. Am văzut un model la o prietenă şi mi-a plăcut atît de mult, încît m-am apucat şi eu fără să mă gîndesc că o să devină o pasiune. E ca o boală, mi-a intrat în sînge. Am strîns peste 200 de lucrări în 20 de ani. De cîţiva ani lucrez doar modele create de mine. Am renunţat la vreo 100 de goblenuri, modele făcute de firme, pentru că nu mai corespundeau criteriilor mele de calitate şi valoare. Un model cumpărat din comerţ îl poate coase oricine, şi nu are nici o legătură cu arta, însă pentru a reproduce cu acul o imagine este o treabă anevoioasă care, pe lîngă îndemînare şi cunoaşterea unui program de calculator, este nevoie şi de talent în îmbinarea culorilor. Modelul pe care îl alegi să îl transformi în aşa-zisul goblen, te reprezintă ca persoană, iar realizarea lui este suma talentelor, nu doar îndemînarea şi răbdarea de a coase”, ne-a spus gazda noastră. Deşi circulă multe poveşti legate de valoarea acestor lucrări, despre cît de căutate ar fi ele pe alte meleaguri, nimic nu este adevărat. Ceasurile de muncă şi banii cheltuiţi cu materialele aparţin numai celui atins de microbul goblenului. “E o boală costisitoare. Pentru o lucrare investesc în jur de 4 milioane de lei vechi, ca să nu mai vorbesc de muncă. Înainte coseam cam 12 ore pe zi, acum doar 5–6 ore. Mă trezesc dimineaţa la 6, iar pînă la 8,30, cînd plec la serviciu, lucrez la pînză. Continui cînd vin acasă pînă noaptea tîrziu. Nu mă pot abţine. Din păcate, rămînem doar cu pasiunea. Banii investiţi nu îi voi recupera niciodată în totalitate, pentru că munca nu mi-o plăteşte nimeni. Am mai vîndut din lucrări la expoziţia de la Senat. în anul 2004, dar lumea trebuie să înţeleagă că goblenul nu este o afacere, ci o pasiune. Cine crede că va scoate zeci de milioane dintr-un model cumpărat din comerţ, se înşeală amarnic. Zvonurile care circulă cum că goblenurile s-ar vinde foarte bine peste hotare sînt doar poveşti. Dacă nu descoperim o modalitate de a ne vinde lucrările rămînem, aşa cum am mai spus, doar cu pasiunea”, mai spune specialista în goblenuri. Lucrările realizate cu migală şi multă dragoste de către Elena Zidaru s-au bucurat de apreciere la numeroasele expoziţii şi au cucerit şi inimile italienilor, la Tîrgul Internaţional Art din Florenţa.
Elena Zidaru ne-a mărturisit că nu va renunţa niciodată la pasiunea ei. “Fiecare om are un hobby. Eu nu pot renunţa la goblenuri, chiar dacă, uneori durează şi şase luni pînă ce termin o lucrare de dimensiuni mai mari. Am înfiinţat Asociaţia în ideea de a putea contribui la imaginea României în străinătate, prin participarea membrilor ei la diverse manifestări sau expoziţii. Din păcate, autorităţile locale şi centrale din domeniul culturii şi artei ne ignoră şi faptul că nu sîntem membri ai Uniunii Artiştilor Plastici, ne împiedică să facem expoziţii în galeriile de artă din ţară”, spune dna Zidaru, cu tristeţe. Cu sau fără expoziţii, arta “petit point” nu va dispărea, atîta vreme cît vor exista oameni care să o îndrăgească.
(Ingrid Ciofoaia)