Press release: zf.ro – Le plac si mai mult goblenurile de cand au devenit oameni de afaceri

zf.ro – Le plac si mai mult goblenurile de cand au devenit oameni de afaceri

Ceea ce pentru unii nu reprezinta decat activitati de pe vremea bunicii, pentru altii poate fi o afacere profitabila. Din acest punct de vedere, industria goblenurilor este, pe cat de prolifica, pe atat de interesanta pentru micii comercianti, dar si pentru strainii veniti aici ca turisti si care pot pleca cu un obiect de arta la un pret derizoriu: in Romania, un goblen deja lucrat se vinde cu sume in jurul a 200 de euro. In Occident, pentru asa ceva se plateste cel putin de trei ori mai mult.

“Este o industrie in plina dezvoltare”, spune Dorin Antonache, director la Terra Trade Focsani, firma producatoare de goblenuri sub marca RoGoblen.

“Am pornit de la un hobby al sotiei mele si am imbinat frumosul cu utilul. Cand am inceput, in 1992, aveam un angajat. Acum avem 36 si o fabrica”, a continuat acesta. El spune ca intregul profit obtinut in primii ani ai afacerii a fost investit in publicitate, pentru a crea o reputatie companiei. “E foarte important sa castigi increderea clientului”, precizeaza reprezentantul Terra Trade.

Pe piata din Romania au cautare mai ales panzele cu tenta religioasa, dar se incearca introducerea unor modele inspirate de arta moderna, explica Antonache.

“E o piata sensibila. Goblenul nu e nici de mancare, pe care omul e obligat sa o cumpere. Nu e nici surub, piulita sau un lucru foarte cunoscut. Lumea se gandeste “Goblen? Ce e asta, domneÕ?”, crede el.

Antonache sustine faptul ca industria goblenului este una de nisa pe piata romaneasca. Compania a avut o filiala in Belgia, dar, spune el, aceasta nu s-a putut dezvolta.

“Ca sa ai o afacere in strainatate, trebuie sa poti sa mergi acolo foarte des. Or noi am ales sa stam mai mult in Romania”, a explicat acesta. Antonache administreaza RoGoblen impreuna cu sotia sa. Potrivit reprezentantului Terra Trade, o panza deja cusuta poate fi vanduta in strainatate cu in jur de 50 de centi americani (circa 1,5 lei), in strainatate fiind considerate opere de arta.

Compania Top Terra Trade, care detine marca RoGoblen, a avut o cifra de afaceri de circa 1,6 milioane de lei in 2004 (400.000 de euro), iar reprezentantul sau estimeaza o valoare asemanatoare pentru primele noua luni ale anului curent.

De la arhitectura la goblenuri

“Inainte de 1989, lucram la Electrica Banat, iar in timpul liber pictam de mana si vindeam in consignatia”, povesteste Cristina Gheorghe, care detine firma de goblenuri Krif din Timisoara.

“Cand am inceput firma, am ales goblenul ca sa raman la ceea ce stiam sa fac”, a continuat aceasta. Cristina Gheorghe este de profesie arhitect si spune ca, initial, toate goblenurile facute de Krif erau pictate manual de ea, personal. “Acum totul se face pe calculator”, spune ea.

“La inceput ne deplasam cu masina prin tara si vindeam goblenuri. Apoi am trimis pliante prin posta si atunci am luat avant”, povesteste timisoreanca.

Potrivit acesteia, in infiintarea Krif s-au investit 83.000 de marci germane in anul 1997, echivalentul ipotecii pe o casa cu doua apartamente, in calculatoare si sistemul de prelucrare a imaginii.

In aceeasi perioada, sotul Cristinei Gheorghe a facut o modificare la una dintre imprimantele ink-jet folosite pentru producerea goblenurilor si a realizat un sistem nou de fabricare a acestora.

Inventia a primit si brevet, pe care sotii Gheorghe sperau sa il foloseasca pentru a obtine scutirea de taxe pentru produsele ce rezultau in urma punerii in practica a inventiei.

In acea perioada, in Romania exista acea posibilitate. Insa, pana la perfectionarea actelor, aceasta optiune a fost eliminata din legislatie, spune reprezentanta Krif.

Krif exporta in Noua Zeelanda, pentru o firma cu doua magazine, si, spune Gheorghe, se pregateste lansarea unui site in limba engleza, pentru clientii din strainatate. Pentru acestia, Krif urmareste sa creeze un sistem de comenzi pentru care se poate plati cu card bancar.

“E greu insa de implementat un sistem de taxe pentru asa ceva. Se leaga de posta, de vama. Vom avea preturi putin mai mari, dar care vor include si taxele de expediere”, a continuat Gheorghe.

Firma din Timisoara a avut o cifra de afaceri de 140.000 milioane de lei in 2004 (35.000 de euro) si estimeaza rezultate asemanatoare pentru acest an. “Dupa introducerea site-ului in engleza speram sa crestem cu cel putin 20% in prima faza”, spune Gheorghe. Firma a inceput cu 16 angajati, insa, dupa introducerea sistemului automat de imprimare a panzei pe calculator, numarul acestora s-a redus la 4.

Atele si panza sunt procurate, in general, din tara. Firmele care se ocupa de productia atelor sunt Coats Romania, Talmaciu si Ramnicu Valcea.

Reprezentantii celor doua companii spun ca, desi afacerea goblenurilor aduce profit, aceasta nu este de-ajuns pentru a duce o viata fara griji. Prin urmare, ei mai au si alte afaceri.

Cristina Gheorghe mai are o firma de design si publicitate si vrea sa realizeze tablouri pe sablon pictate, pe panza, fi-nisate apoi manual pentru personali-zare. Pe de alta parte, reprezentantul RoGoblen se ocupa si el de design, iar fabrica a inceput sa produca, recent, haine pentru caini.

O mare problema a firmelor mici, spune Gheorghe, consta in convingerea furnizorilor sa acorde seriozitate livrarii comezilor catre acestea. “Am avut de multe ori probleme cu furnizorii de ate. Fie le primeam foarte tarziu, fie nu erau nuantele bune, fie atele se scamosau”, explica timisoreanca.

Sute de mii de euro dintr-o afacere de suflet

“E o afacere dorita de piata, e arta textila”, declara Elena Bobu, director la fabrica Goblen Set Pitesti.

“In strainatate nu prea exista asa ceva. Se gasea in Franta, in urma cu multi ani, dar acum a devenit ceva specific romanesc. Totodata, explica aceasta, goblenul este o afacere legata de pasiune.

“Clientul se simte artist in momentul in care coase un goblen. Se cauta peisagistica, teme religioase, motive florale. E un hobby”, a continuat aceasta. Ea spune ca majoritatea celor care vor sa vanda un goblen finit se orienteaza catre clienti din strainatate, unde 100 de puncte de goblen (sau un centi-metru patrat cusut) se vand cu circa 0,7 euro.

Goblen Set Pitesti fabrica modelele de goblen, panza si atele. Compania a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 1,2 milioane de lei (270.000 de euro) si a inceput o investitie intr-o noua hala de productie, care se va ridica la o valoare totala de circa 2 milioane de lei (550.000 de euro).

Pe primul semestru al anului curent Goblen Set a realizat o cifra de afaceri de 660.000 de lei (180.000 de euro) si se asteapta pentru intregul 2005 la un rezultat financiar comparabil cu cel de anul trecut.

Firma a fost infiintata in anul 1991, iar acum pune pe piata 400 de modele de goblen in fiecare an, dintre care 50 se innoiesc foarte des. “Pe atunci era la moda coaserea de goblen in fabrici, pe sub birou. Se pare ca erau aduse din fosta Iugoslavie. Se lucra cu panze mari, grosiere si cu ate foarte colorate”, spune Bobu. Pana la deschiderea fa-bricii Goblen Set, aceasta lucra ca inginer chimist. In timpul liber, Bobu scrie poezii, unele dintre ele publicate in revista anuala destinata goblenurilor de Pitesti. “E o afacere de suflet”, a conchis aceasta.

Daca tot suntem miniantreprenori, ne facem si asociatie

“Ideea infiintarii unei asociatii care sa reuneasca pasionatii de goblen a aparut ca urmare a mii de email-uri si telefoane de la persoane care ma rugau sa le spun daca exista o modalitate de a vinde si ei prin intermediul site-ului meu de internet”, a declarat Elena Zidaru, presedinta organizatiei nonguvernamentale Goblenul si Arta Lucrului Manual.

Asociatia urmareste promovarea goblenurilor prin participarea la targuri si expozitii din tara si din strainatate.

“Asociatia noastra a incheiat un protocol cu Patriarhia Romana prin care ne oferim sa lucram o galerie integrala a tuturor sfintilor ortodocsi, prezentati in icoane executate in punct de goblen, proiect pentru care suntem in cautarea unei surse de finantare”, povesteste Zidaru.

Ea spune ca realizarea unui astfel de proiect, care implica 500 de icoane din goblen, ar reprezenta un mare punct de atractie turistica, deoarece nu mai exista niciunde in lume o astfel de colectie, nici macar pictata.

Asociatia are o baza de date de 6.000 de membri, dintre care 23 sunt inscrisi si platesc o cotizatie trimestriala de 10 lei.